Leptoc, frate. Marlan - Cocalar - Gospodar™.
Bahoi Nestematul Bea! Sa moara familia lui! Bea si ne taie. E suparat pe noi.
De observat Zarurile si Bradutii agatati de oglinda,cdul ,abtibildul Turbo de pe parbriz, Maimutoaie de plus agatate prin masina, dacia Zambetul Lui Iliescu.
Zilele tercute am (re)vazut un film super. E vorba de Milionari de Weekend. O bijuterie de film. Il vad cam de doua-trei ori pe luna si nu ma plistisesc. E genul ala de film pe care fiecare-l aveti la suflet. De fiecare data il gasesc magnific. Am ajuns sa-ii stiu replicile pe din afara, as putea chiar sa joc o reprezentatie. Care nu l-ati vazut, cărelu de vizionati-l ca e mare piesa si apoi dati fuga’napoi de cititi articolul. Pe undeva prin desfasurarea actiunii apare un personaj extraordinar din punct de vedere al complexitatii. Soferul de taxi - Un gospodar de sapte stele, nene.
Sa incepem cu Bucurestenii astia care sunt mai grabiti de fel si apoi abordam si provincia. Cred ca v-ati format deja o impresie din articolele precedente despre Gospodarul De Bucuresti. Am avut ocazia ca pentru cateva luni de zile sa merg aproape noapte de noapte cu taxiul in Bucuresti. Taximetristii din Bucuresti sunt cei mai mari Gospodari posibili. Ever. Taximetristul Gospodar Clasic conduce un Logan modat, pe gazolina, ma rog ii zice gpl acum, s-au emancipat. Ai’nai avuti, magnatii in taximetrie au Renault Megane sau Hiundai Acent. Sa ne rezumam la Loganul. Un logan ticsit de jeg care troncane din toate incheitrurile. Inauntru? Huse pe bancheta sau maiou pe scaunul soferului. Braduti (multi) legati de oglinda sau ai’mai smecheriti s-au dat pe ambipur. Sa acopere izul ala de jeg. Taximetristii Bucuresteni niciodata nu pot sa intoarca oe linie continua cand sunt cu tine in masina. Daca ma vede politia, imi ia carnetul. Nu de alta, dar mai face 1 kilometru pana te intoarce in sensul in care vrei sa mergi. Cand ii faci mana sa te ia, terce si pe rosu, numai sa te ia. Cand esti cu el in masina, strictete, tatica. Uite asa se face ca pleci din start cu vreo 3RON pe aparatul de taxat.
Aparatul de taxat?
Romanul a fost gospodar de cand se stie, dar gospodarul mereu a fost hot. Stiti cum e, sa mai fure si el la suta de grame. Toate aparatele de taxat sunt modate, pimpuite, poftim. In sensul naspa al cuvantului. Cand esti in taxi, 1 kilometru niciodata nu o sa aibe 1000 de metrii. Are ori 800, ori 700, dupa posibilitati si noroc. Asta am auzit-o pe la vreo 3 noaptea. Pe statie. Stiti cum sunt Taximetristii astia Gospdoari de Bucuresti, au glume de tractoristi pe statie. Uite asa am dat intr-o seara peste un Taximetrist Gospodar varianta Light care mi-a explicat pe fata cum se fura la aparat in Bucuresti. Eu ca tot cetateanul am intrebat. Controale? Despre controale mi-a marturisit ca sunt o data pe luna si cu cateva ore inainte merg toti taximetristii spre “servisuri” si-si demodeaza aparatele. Foarte adevarat, baiatu. Ma fura pe fata, dar macar am apreciat ca mi-a spus adevarul. M-a costat ceva pontul asta, dar se pare ca a facut banul. Am recuperat pe drum pentru ca acum incerc sa ma feresc de taximetristi prin Bucuresti cat pot de mult.
Taximetristii mereu gasesc scuze penibile gen. Te duc eu pe aici ca ajungi mai repede. Nu o luam pe strada asta ca e filtru de politie. Mergem pe cealalata parte ca strada asta e inchisa pentru lucrari. Nu trecem prin pasaj ca e inchis noaptea. Exemplele pot continua. Ce poti sa le zici? Trag si ei de cursa cat pot de tare. Astia despre care vorbesc sunt Gospodarii Light. Nesimtirea suprema abia acum incepe.
Taximetristul Rechin (sharks) sta de obicei prin zona Unirii sau Gara de Nord. Era sa uit de Aeroportul Otopeni. Acolo e cuibusorul Rechinilor. Daca vorbim despre provincie, atunci pe astia ii gasesti pe langa Hoteluri sau restaurante selecte. Ii observi repede, de cele mai multe ori sunt particulari, nu apartin niciunei firme de taximetrie. Nesimtirea suprema! Astia isi pun preturile pe kilometru cam cat gasesc ei de cuviinta, dar atentie, niciodata nu le afiseaza la vedere. Pe portiera scrie ceva de genul Tarif1 2.05. Si te trezesti ca nu e 2 RON ci ca e 12RON. Daca ai tupeul sa comentezi ceva, deveine imediat agresiv si uneori te ameninta cu bataia. Bai cum, bai nene, m-ai pus sa pornesc masina si acu zici ca te dai jos. Sa zicem ca nu ti-ai dat seama ca e rechin si te indrepti spre masina lui. Il recunosti imediat usor. Te ia doar daca “mergi pana in Panteliomn” sau daca mergi in Militari sau Drumul Taberei. Iti da de inteles ca nu porneste masina pentru 10 RON. Evident pana in Drumul Taberei face 30, asa se explica. E liber? Sau. Se poate? Da, dar daca mergeti pana in Pantelimon sau Colentina ca vreau sa ma duc si eu la masa, am drum acolo.
Taximetristii Hulpavi. Sunt aia care cand pe aceeasi cursa iau mai multe persoane. Te urci in masina, mergi ce mergi si observi cum soferul mai opreste si mai ia vreo doi-trei. Hai, ca nu e problema! Mergeti in aceeasi directi, baieti! Nu? De unde dreacu! Sau isi mai ia vreo ruda sau vreun prieten. Vrea si el sa mai fure oleaca la motorina. Face 2 in 1. Pe sistemul Sampon si Balsam. Pe langa ca e mocan prost, mai e si scartar. Nu te lasa sa fumezi in spate. In fata, da, dar in spate niciodata. Are principii, obositu!
De ce sunt ma vanzatoarele atat de scarbe si de naspa? Cu ce le-am gresit eu lor? De ce sunt vesnic frustrate si vaci?? Sunt prost platite?? Asta scuza nesimtirea? Pai ce pana mea, voia aia de la viata si n-a ajuns? Voia sa fie balerina? Voia sa fie scriitoare de succes, cantareata de muzica pop si a ajuns vanzatoare? Asta e explicatia? Deci eu nu inteleg…
O intalnesti la minimarketu’ de vizavi. Deja contextul nu e favorabil. Ea are patron tigan, burtos si semicizelat, care s-a imbogatzit de pe urma unei carciumi ordinare, care pute a borhot.. Patronul si-a extins afacerea, deschizand un jaf de magazin plin de parizer prost, numindu-l “minimarket Danicom” sau “liviu prod” sau simplu “diana” - alegere oricum neinspirata, care semnifica numele lui, al nevestei sau al fetei. Pe vanzatoare, (de regula o umflatzica creata sau tunsa scurt), o gaseshti molfaind un sandvis, (probabil, patronu a fost mana larga ..si pe langa salar’, i-a promis ca poa’ sa-si taie si niste parizer) pitita dupa frigiderul ala-vitrina, compus din 2 rafturi, si decorat cu servetele d-alea in forma de triunghi. Ea nu te baga in seama. Te observa, dar mananca in continuare. Tu, esti baiat finut si o mai lasi putin, te faci ca te uiti la altceva.. Cand in sfarsit iti faci curaj, tusesti discret si zici bland ca vrei 2 paini.. ea iti zice printre plescaituri: “ai zis ceva baiatu?” Ii mai spui o data, apoi sictrita ca ai deranjat-o doar pt atat, isi ridica un pic barbia si zice “ia-ti-o si tu de acolo”. Daca totusi se ridica, (semn bun,ca ai putea totusi sa indraznesti sa-i ceri si o sticla de suc), iti arunca painea repede intr-o punga si o auzi in nesimtirea ei suprema, spunand “Ma mai tii mult cu mana intinsa?” (tu nu greshisesi cu nimic, decat ca intre timp, te uitai la vitrina de sucuri).
* Exista si cazuri extreme de scarbenie.. eram la cofetaria unde chiuleam noi de regula in liceu si vanzatoarea a acuzat-o pe Oana ca ar fi bagat in geanta 500 de mii care erau pe jos, scapati de e o femeie aiurita care a inceput sa faca circ ca nu-si gaseste banii. scarba de vanzatoare, o tzaranca autentica, roscovana in obraji si cu breton, a gasit repede solutia: “I-a luat fata aia!” *
E probabil aceiasi vanzatoare, dar dupa ce-a mancat.. sau alta vanzatoare, tot genul placid, oricum fata de la tara, venita sa faca cariera la oras. O intalnesti pe la aceleasi obosite magazinashe, si minimarkete ptr cateva blocuri. Are fatza mai senina, dar cocheteaza mereu cu o doamna care are copil si care ii face vanzare la napolitane si ciocolatzele .. Bineinteles ca nu te baga in seama, si isi continua glumele cu doamna respectiva, zicand ceva de genul “sa-l vedeti mai duomna si pe-al meu ce strengar e… a plans la tacsu ca vrea calculator” Ii ceri tu acolo un pachet de tigari, ti-l da repede sa scape de tine, fiind cu o ureche atenta tot la doamna aia care intretimp se vaita ca ala mar’li al ei da capacitate. II intinzi banii, ea se uita degajata la ei si zice “a, pai n-am sa schimb”.. dandu-ti de inteles ca in cazul asta nu prea sunt solutii.. daca totusi te vede descumpanit, iti propune sa te duci la magazinul de vizavi sa schimbi.. Exista si situatia sa aiba schimbat si sa-ti dea numai monede de 500 si o mie. Semiscarbele cand se aduna laolalta tind spre scarbe supreme. Adica 2-3 vanzatoare care lucreaza in acelasi magazin. Impreuna sunt mai puternice. Isi vorbesc intre ele cu “fai, tu esti nebuna?” si rad ascutzit si zgomots. Am facut o dat greseala sa intreb “aveti oua?” S-a uitat asa la mine si cu un zambet tamp pe fata mi-a raspuns “eu sa am OUA?!?” si au inceput sa rada intre ele vreo 5 minute si nu se mai opreau.. si radeau… si erau vaci.. si am plecat scarbit. Diferenta intre semiscarba si scarba suprema e ca de aia semi ti-e mila si de aia suprema ti-e frica (e un fel de soup nazi)
E genul mai bland. singurele defecte ale ei fiind ca e tot nesimtzita, gen iti da lama orbit in loc de 4 mii rest, nu spune “multumesc” dupa ce cumperi… Iti numara banii de mai multe ori, iti da si cate o hartie mai rupta, iti da suc cald ca sa nu mai lipeasca alta eticheta. se face ca nu vede ca e aceeasi sticla si la rece.. Insista sa cumperi daca te razgandesti.. isi permite uneori intimitati de genul “ia ma aicea cum iti spun eu.. si sa vii la mine, sa-mi spui ca nu ti-au placut.” etc.. In general e si patroana si vanzatoare.. daca e casiera la carrefour, nu-ti zambeste..
Cum a ajuns Gospodarul clasic un Cocalar de top?
Stiti Gospodarul ala clasic? Apare in scena Gospodarul Junior. Odrasla Gospodarului Suprem. Gospodarul Junior a fost crescut cu Bibelouri si mileu, Calculator si mobila in rate, Dacia 1300 sau Oltcit, Frutti Fresh si Wincester. A trait undeva intr-un orasel de dimensiuni medii, apartament cu 2 camere nedecomandat sau garsoniera. Parintii Gospodarului Junior au lucrat la o fabrica de vopsea, functii obscure prin oraselul ala pricajit. Cum fomea a fost mare capii familiei si-au luat inima in dinti, au pus piciorul in prag. Sa faca si ei un viitor lu’ ala mic. Nu?
Au plecat de la fabrica de vopsea pe ordonanta. Ordonanta (asa se zice la mine, nu stiu cum e la voi) e o chestie delicata. Cand pleci de la o interprindere, primesti o suma de bani ca compensatie. Sa nu-ti moara de foame copiii. Vorbim despre 1996-1998, ordonanta pe atunci era undeva gen 60 de milioane. Iti ajungeau sa iti pui termopane, mobila noua si un cuptor cu microunde. Maxim si un mixer! Pe vremea aia daca aveai termopan pe balcon erai profet. Ce sa mai o lungim aiurea, era saracie, nene!
Gospodarul tata isi da seama rapid ca bani s-au dus. Termopan, Mixer, Cric de dacie, etcetera. Banii se duc rapid si se anunta vremuri de restriste.Trebuie facut ceva! Gospodarul e bagacios de fel, se baga in seama cu toata lumea, trage cu urechia la toata barfele. Isi face contacte. E foarte speculant. Intr-un an, maxim doi, Gospodarul prospera. Cu sudoare acesta isi deschide un chiosc din ala de cartier. Incet, incet incepe ca afacerea sa ii mearga. Nooo, noo! Nu renunta la Dacie, o tine. Mai face un transport mic, o chirie ceva. E evreu!
Juniorul tinut pe Adria Cola si mancare de loboda se face mare. E la liceu si mai are 1 an pana la facultate. Gospodarul tata e foarte orgolios de fel. Isi vrea baiatul la Facultate la Bucuresti. Nu se pune el cu saracii de la el din scara blocului. Isi vrea baiatul bine, reusit. Investeste in viitorul juniorului. Gospodarul clasic isi da copilul la ASE. Acolo vrea el pentru ca auzit el ca acolo “se face carte”. Il vrea economist, nene. Sa lucreze intr-o banca. In sinea lui stie ca fi-su nu e in stare si ca o sa sfarseasca tot patron de aprozar, dar de’ orgoliul?! Dar sa revenim. Gospodarul clasic baga banii in meditatii si pregatiri suplimetare, face tot posibilul ca Juniorul sa ajunga la Academie, la Bucuresti.
Juniorul ajunge la Ase cu chiu cu vai. Pe relatii. Da ta’su doi porci, 10 cartoane de oua si 3 pauni si se rezolva. Are de unde, afacerea prospera. Am niste cunostinte care asa au facut. Saracia de copil care vedea branza topita doar de Paste, Craciun si ziua lui ajunge la Bucuresti. Incepe sa i se deschida noi orizonturi. Stiti si voi cum e la Bucuresti. Sta cu chirie intr-o zona decenta. Il tine ta-su. Initial, Gospodarul tot taran-bine-crescut ramane. Adidasi Nike cu blugi si tricou Kappa. Parfum Intesa! Il stiti! Taranul ala prost, dar cu bani, trimis la facultate de ta’su. Isi face prieteni Bucuresteni si stiti si voi cum sunt Cocalarii astia originali de Bucureusti, corect crescuti de mici. Masina personala, cluburi de fite lunea, miercurea si tot weekendul, KFC, Bauling si Biliard, Bvulgari, Armani sau alte branduri scrise cu majuscule aurite. Gospodarul Junior n-are inca nimic din astea desi are bani. Din cand in cand se mai duce in orasul sau natal, la misto asa. Baietii de la facultate au masina, toale Gucci. Deci femei! Gospodarul tata dintr-un orgoliu debordant ii cumpara masina. Pai ce sa ramana fi-su prostul clasei?! Nu orice masina! Vrea ca baiatul lui sa ii faca pe cocalarii aia ieftini din Bucuresti. Ii ia un seria 6, ceva filat. Are bani, intre timp si-a mai deschis un butic in alt cartier. Are si o firma de termopane, in plus face si jaluzele verticale, v-am zis ca se descurca. E antreprenor! Are de unde sa ii faca poftele micului sau cocalar in devenire. Nu se zgarceste. Ii ia Craisler din ala decapotabil. Sa rupa partzu alora din Bucuresti. Gospodarul junior nu se mai imbraca din Piata de la Rusi (respectiv Obor), merge in Baneasa Shopping City sau in Plazza.
E deja in anul doi de facultate. Nu mai mananca mancare de cartofi cu snitele trimise de ma-sa la borcan. Merge si mananca in Plazza Mall neaparat. Invarte pe deget cheile de la un seria 6 (in care asculta AKON la maxim). Sucareste. Langa? Langa un ghiul a la Giorgio Armani sau Bvlgari. Pai se poate? Fostul Gospodar Junior e acum Cocalar de Bucuresti. In weekend isi plimba pitipoanca la shopping. Pitipoanca e o tarfulita inca la liceu. Un clasa a 11-12, ceva fraged. Maiechiura Frech, spalata pe cap numai la salon, geanta Vuitton. Facatura, dar nu conteaza. Oricum nu stie nimeni! Cand vine vorba de cluburi sau baruri, ii gasesti in Planters (acolo au auzit ca vin straini si de’, unde sunt straini e loc de defilare), Bamboo (acolo intalnim cea mai mare concentratie de cocalari si pitipoance pe metru patrat). Isi mai fac veacul prin cafenele alea de pe Dorobanti. The Strip joaca la pititci pe langa Dorobanti, ce stiti voi? Acolo e mai buna cafeaua ca e 20 de RON. Nu stiti nimic, ieftinilor! Muriti!
In cursul saptamanii ii gasesti prin zona Romana-Universitate-Unirii. Frecventeaza cafenele in sitem de franciza. Le zice Turabo Cafe. Merg acolo pentru ca miroase a vanilie si au fresh de portocale, bautura preferata a cocalarului. Ai ghicit, fresh de portcale care mult mai delicios. Doar e 17RON unul.
Ii mai gasesti pe la etajul patru prin Unirii, sunt niste restaurante de semi fite si pe acolo. Seara ii gasesti la Bauling sau Biliard. In weekend cocalarii merg la munte la Sinaia unde beau o bere in Irish Pubul ala ordinar.
Gospdoarul-cocalar merge la film. Nu oriunde. Neaprat in Plazza Mall sau in Baneasa. V-am zis ca s-a deschis unu tare rau de tot. Acolo e de ei. Inca ceva. Neaparat la filme din alea proaste de actiune cu Segal. Ceva usor de digerat cu bataie, pistoale, agitatie. Codul lui Davinci si 300 se incadreaza perfect.
Pe internet? Pe internet ii gasesti la www.cocalari.com si www.pitzipoanca.org.
Surica Mosor va pupa de aici de la Spania, din Audiul sau.
A nu se intelege gresit, cum ca le-as da dreptate celor din dreapta. NU!
Filmul e asa, recreational. Ca sidenote!
Curentul Emo intr-o mie si ceva de cuvinte.
Sunt revoltat. Va zic cinsitit. Nu, nene, nu ii inteleg. Daca ei nu fac nici cel mai mic efort sa fie intelesi, nici eu nu le acord nici cel mai mic semn de toleranta. Si parerea mea conteaza pentru ca sunt cineva.
Imi asum valul de hatemail care o sa vina. Exista moderare.
Da, stim ce inseamna Emo nu trebuie sa ne spuneti ca vine de la cuvantul Emotional si ca voi sunteti niste speciali. Wikipedia e prietenul nostru.
Ma pis pe finetea voastra!
Nene, am si eu emotii. Toata lumea are. Asta inseamna ca trebuie sa ma exteriorizez intr-un asemenea hal? Dar … ca fiecare generatie si pustimea asta are dreptul la un curent. La un element cool.
Daca eu si Adi ascultam Dr Dre pe casete piratate (d’alea la 10 mii), aveam sapca Timberland si ca coolness factor facem baie la pula goala in garla la 12 noaptea cu gagici, beam fondul scolii dupa ore, ei bine, tanara generatie, emokizii astia din zilele noastre au ca activitate principala intalniri la Unirii la Mc Donalds sau la iesirea din fata de la TNB, fac posta o sticla de pepsi la jumate si asculta Tokyo Hotel.
Acu puneti voi in balanta. Noi macar mai puneam mana pe o tata, labarii astia o freaca zilnic.
Ba, dar ce ma enerveaza pizdulicele astea la 15 ani care se lauda ca asculta Tokyo Hotel si zic ca ele sunt mai nebune, asa. Hai sa va zic, eu chiar ii apreciez pe aia de la Tokyo Hotel, nu stiu cine sunt, ce stil, nu stiu nici daca am scris corect numele. Nu ma intereseaza magariile astea, detaliile, dar ii apreciez. Ca si pe fondatorii Hi5. Intr-adevar au creeat o mare pacoste pentru noi, dar pentru aia am numai respect pentru ca au stiut sa faca miliardul pe carca fraierilor. Tare frumos cred ca e sentimentul.
Sunt doua categorii de Emo. Asa vad eu aspectul.
Primii sunt aia care au tercut dealungul vietii prin diverse necazuri, morti, raniti, innecati. Deci necajiti. sunt aia care vor sa aatraga atentia asupra lor si vor sa fie compatimiti. Degeaba, baieti. Uite d’aia nu ni se mai scoala noua dimineata ca aveti voi necaz. Nu intereseaza pe nimeni, asta e adevarul. De multe ori astia sunt radicali, nu-si mai vad scopul in vata, vor sa se arunce, sa se taie sau sa se curenteze. Fatalisti!
A doua categorie de emo sunt aia care au vazut ei sau au auzit ca e coll sa asculti tokyo hotel sa te imbraci in dungi roz si sa ai cercel in ochi.
Astia pe langa faptul ca sunt niste cocliti ordinari sunt niste ieftinii care fac lucruruile pentru ca sunt la moda. Astia sunt fricosi si nu vor sa se sinucida, nu se merita. Bine ca nici primii nu sunt sinucigasi adevarati, aia 2 sau 3 sunt cazuri singulare, dar va zic zic ca e decat gura de ei. Pune-l sa se arunce sa vezi cum o da cotita.
Ca subcategorie avem MinimalistiiEmo. Un derivat al curentului Emo, dar care nu asculta Tokyo Hotel. Asta e diferenta. Ei se vor de sine statatori, dar tot dracul ala e. Astia asculta niste pocnitori ordinare ale unor digei obscuri de prin vest. Minimalistii avuti au iPod, merg la Tiesto sau Armin si baga pastile ieftine din caramida macinata. 3 la 10 mii.
Isi dau gaurii in nas, urechi, burice, sprancene, nas, urechi, si-si baga cercei cat mai (stim ca nu are grad de comapratie, dar na) imensi si lanturi stralucitoare (semicocalari), poarta tricouri roz(pretty gay, as spune), adidasi Converse cu 3 numere mai mari (neaparat sa fie mari, nene!), tenisi all star, blugi negri sau rosii, sireturi maro sau roz, neaparat sa fie groase, cat mai groase, pantaloni super mulati mar sau negrii, neparat doua sau trei curele cu zimti din aia de lesa de caine, bratari de piele in exces. Machiajul cu fard si creion negru e un must in viata unui emokid. Neaparat tricouri cu insemne pacifiste sau Che Guevara. Marea majoirtate nu au nici cel mai mic habar ca Che a fost un revlutionar basit. Are steluta? Are! E bun deci, il purtam. Prieteni, Wikipedia e si prietenul vostru.
La baieti e imperativ necesara placa de par. Baieti, am si eu o prietena. Are si ea placa din asta, dar sincer, o folsoeste mult mai rar ca voi. Si e FATA. Se aude?
